Eternul Creator a zămislit,
Din lut, creerii gingaşă cunună:
Om şi femeie el i-a rânduit.
A fost o zi, numai o zi fatală
Când, amăgit de-al înălțării gând,
Stăpânul Terrei pică la-nvoială
Ca, prin păcat,s-o rupă cu Cel Sfânt.
A fost o zi când cerul tot a plâns.
"Cine va merge să salveze omul?''
A răsunat la răsărit şi la apus!
"Vre-un înger?" "Nu! Chiar eu!" Grăieşte Domnul!
A fost o zi când Isus a venit,
Neaşteptat de tot poporul care
Printre păgâni se pretindea sfințit.
Câțiva păstori doar îi dau închinare.
Apoi a fost o altă zi în vreme
Când, Făcătorul Păcii, atârnând
Între pământ şi cer, pe două lemne,
Urzea iubirea, vina achitând.
Va fi o zi când harul se va lua
Şi soarele pentru veci va apune...
Iubirea Lui încet îi va lăsa
Pe cei care nu vor iubire-n lume.
Este o zi, şi Domnul te aşteaptă:
Ziua de azi! Împacă-te cu El!
Alege azi iubirea Lui curată,
Ca, într-o zi, să poți zbura spre cer!
(Solovăstru, 14 iulie)
